CLEPTOMANÍE s. f. Manie caracteristică prin impulsul patologic de a-și însuși prin furt bunuri străine fără a avea nevoie de ele și fără a urmări vreun profit material. – Din fr. cleptomanie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ibogdank | Semnalează o greșeală | Permalink

CLEPTOMANÍE f. Tendință patologică pentru furt fără urmărirea unui profit. /<fr. cleptomanie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CLEPTOMANÍE s.f. Înclinație irezistibilă pentru furt (de bani, de obiecte etc.); impulsie morbidă, manie pentru furt. [Gen. -iei. / < fr. cleptomanie, cf. gr. klepto- – a fura, mania – manie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CLEPTOMANÍE s. f. impuls morbid irezistibil de a fura (bani, obiecte etc.). (<fr. cleptomanie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cleptomaníe s. f., art. cleptomanía, g.-d. cleptomaníi, art. cleptomaníei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cleptomaníe f. (vgr. kléptes, hoț, și manie). Mania de a fura.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink