CLAVIATÚRĂ, claviaturi, s. f. 1. Totalitatea clapelor la pian, la orgă, la acordeon, la mașina de scris etc. 2. Totalitatea butoanelor de comandă care pun în funcțiune un mecanism, o mașină etc. [Pr.: -vi-a-] – Din germ. Klaviatur.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ibogdank
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CLAVIATÚRĂ ~i f. 1) (la unele instrumente muzicale, aparate, mașini de scris etc.) Ansamblu de clape și de butoane. 2) Totalitate a butoanelor de comandă care pun în funcțiune un mecanism, o mașină etc. [G.-D. claviaturii; Sil. -vi-a-] /<germ. Klaviatur
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CLAVIATÚRĂ s.f. Sistemul clapelor și al butoanelor de ton la orgă, la pian, la acordeon, la aparatele de radio, la mașina de scris etc. [Pron. -vi-a-, pl. -ri. / < germ. Klaviatur].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CLAVIATÚRĂ s. f. 1. sistemul clapelor la orgă, pian, clavecin, acordeon etc. 2. totalitatea clapelor sau a butoanelor de comandă la mașina de scris ori la calculat etc. 3. grup de robinete care deservesc conductele legate la o pompă, la un rezervor. (< germ. Klaviatur)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CLAVIATÚRĂ s. 1. (MUZ.) (înv.) tastatură. (~ unui pian.) 2. (TEHN.) tastatură. (~ unor aparate electronice.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
claviatúră s. f. (sil. -vi-a-), g.-d. art. claviatúrii; pl. claviatúri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*claviatúră f., pl. ĭ (germ. klaviatur, d. klavier, clavir). Șiru de clape la piano, (Francejiĭ zic clavier, ĭar rom. ar fi maĭ bine să se zică clape, șir de clape orĭ chear [!] clavier).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
claviatură, s. f. sg. (adol.) dantură.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink