CIÚPĂ, ciupe, s. f. (Reg.) Albie în care se scaldă copiii mici; apa în care li se face baie. – Comp. bg. čipa.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ciúpă s.f. (reg.) 1. apă călduță (încropită), în care se scaldă copiii mici; baie, scăldătoare, scaldă, scăldăușă. 2. vasul de lemn (albia, copaia, covata, troaca) în care fac copiii mici baie; baia, băița.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ciúpă (ciúpe), s. f. – 1. Apă caldă, pentru baia unui copil. – 2. Baia copilului. Origine necunoscută, dar cu siguranță sl. Se poate pune în legătură cu bg. čipa „nou născut” (Lacea, Dacor., V, 397), čipkam „a îmbăia un copil” (DAR) și probabil cu sb. čepa „cameră luxoasă a unei femei”. Este puțin probabilă der. din gr. ϰύπη „concavitate” (Pascu, Etimologii, 46; Pascu, Lat., 257; Diculescu, Elementele, 468), sau din sl. kopati „a spăla” (Cihac, II, 59). – Der. ciupăi (var. ciupăra), vb. (a îmbăia un copil).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

CIUPE, Aurel (1900-1988, n. Lugoj), pictor român. Prof. univ. la Cluj. Temperament liric și colorist prin excelență. Peisaje, naturi statice și portrete compoziționale („Apus de soare”, „Natură statică cu măști”).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink