CIUMÁT, -Ă, ciumați, -te, adj., s. m. și f. (Adesea fig.) (Om) contaminat sau bolnav de ciumă. – Ciumă + suf. -at.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CIUMÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care este molipsit sau bolnav de ciumă; ciumos. /ciumă + suf. ~at
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CIUMÁT adj. (MED.) (livr.) pestiferat. (Om ~; regiune ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ciumát adj. m., s. m., pl. ciumáți; f. sg. ciumátă, pl. ciumáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭumát, -ă adj. și s. (d. cĭumă). Molipsit de cĭumă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink