CIULAMÁ, ciulamale, s. f. Mâncare (de pasăre) cu sos alb și gros de făină. ◊ Expr. (Fam.) A face (pe cineva) ciulama = a bate, a zdrobi (pe cineva). – Din tc. çullama.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CIULAMÁ ~le f. Fel de mâncare pregătită din carne (mai ales de pasăre) sau din ciuperci cu sos (alb). ◊ A face (pe cineva) ~ a bate crunt; a distruge (în bătaie) pe cineva. [Art. ciulamaua; G.-D. ciulamalei; Sil. ciu-la-] /<turc. çulama
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ciulamá (ciulamále), s. f. – Mîncare orientală cu sos alb (făină fără ou), cu carne, ciuperci, spanac etc. Tc. çulama (Șeineanu, II, 138; Lokotsch 138).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ciulamá s. f., art. ciulamáua, g.-d. art. ciulamálei; pl. ciulamále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭulamá f. (turc. čalama). Un fel de sos gros albicĭos compus din făină, zeamă de carne saŭ lapte și unt. – Și cĭolama. V. colărez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

a face (pe cineva) ciulama expr. a bate tare de tot (pe cineva).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink