CITÁNIE, citanii, s. f. (Înv. și pop.) Citit, lectură (din cărțile bisericești înaintea credincioșilor). – Din sl. čitenije, četanije.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
hai
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CITÁNIE ~i f. 1) înv. Citire a cărților bisericești în fața credincioșilor. 2) Citire monotonă. /<sl. țitenije, țetanije
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CITÁNIE s. v. citire, citit, lectură, parcurgere, studiu.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
citánie s. f. (sil. -ni-e), art. citánia (sil. -ni-a), g.-d. art. citániei; pl. citánii, art. citániile (sil. -ni-i-)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
citánie f. (vsl. čitaniĭe, čiteniĭe, d. čitati, a citi. V. procitanie). Citire de rugăcĭunĭ. Fig. Iron. Lectură lungă și plicticoasă. – Vechĭ și ceténie.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
citanie, citanii s. f. (pop.) citație.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink