CIRITÍȘ ~uri n. Mulțime de ciritei. /ciritel + suf. ~iș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ciritéĭ și (vechĭ) ceretéĭ n., pl. urĭ și eĭe (V. ciritel). Secĭ, desiș, tufăriș. – În nord și ciritiș. V. rădĭ și sihlă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink