CIORCHÍNE, ciorchini, s. m. Tip de inflorescență caracterizat prin dezvoltarea unui ax principal, de-a lungul căruia se înșiră numeroase ramificații cu flori; racem, grapă; grupare de fructe așezate în mod corespunzător cu inflorescența descrisă mai sus; spec. strugure. [Var.: ciorchínă s. f.] – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

CIORCHÍNE ~i m. 1) Inflorescență cu flori grupate pe o axă centrală. ~ de vâzdoagă. 2) (mai ales la vița de vie) Grup de fructe dezvoltate dintr-o inflorescență; strugure. ~ de fragă. [Sil. cior-chi-] /<lat. circ[u]lină
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CIORCHÍNE s. (BOT.) 1. grapă, racem. (~le este un tip de inflorescență.) 2. v. strugure.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ciorchíne s. m., pl. ciorchíni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭorchín și -íne m. și -ínă f., pl. e (var. din cĭochină orĭ cĭucure orĭ din chicĭură, că strugurele e ca un cîrlig orĭ ca un canaf). Strugure: boziĭ pocîltițĭ de cĭorchine oacheșe (CL. 1910, jubilar, 203). – La Delv. un cĭorchine și niște cĭorchine. În est cĭorchină, în Olt. cĭurchină (pl. e și ĭ), înseamnă „scheletu strugureluĭ”.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

ciorchine, ciorchini s. m. (er.) aparatul genital bărbătesc.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink