7 definiții pentru «ciopor»   declinări

CIOPÓR, ciopoare, s. n. 1. Grup de animale de același fel (și de aceeași vârstă). V. cârd, cireadă, turmă. 2. Grup, ceată, mulțime de oameni. – Din magh. csoport.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CIOPÓR ~oáre n. înv. 1) Grup mare de animale de același fel care umblă împreună; turmă; cârd. Un ~ de oi. 2) fig. peior. Mulțime neorganizată de oameni; gloată. [Sil. cio-por] /<ung. csoport(t)
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CIOPÓR s. cârd. (Un ~ de oi.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CIOPÓR s. v. bandă, buluc, ceată, cireadă, cârd, droaie, gloată, grămadă, grup, mulțime, pâlc, stol, turmă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ciopór (ciopoáre), s. n.1. Turmă, cireadă. – 2. În cadrul unei stîne, grup de animale de același fel (de obicei fiecare turmă conține trei ciopoare: oi cu miei, oi sterpe și berbeci de prăsilă). – 3. Mulțime. Mag. csoport (Miklosich, Fremdw., 82; Cihac, II, 491; Drăganu, Dacor., IV, 754; Pușcariu, Lr., 105); cf. sb., cr., bg. čopor.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ciopór s. n., pl. ciopoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭopór n., pl. oare (ung. csopor și csoport, de unde și sîrb. čopor, id.). Vest. Turmă pînă la o mie de oĭ saŭ și maĭ mică orĭ chear [!] „boteĭ” saŭ „cîrd”. Adv. Grămadă, buluc, cĭotcă: cîțĭva țăranĭ se adunară cĭopor într´un colț (Rebr. 139). – Rar și cipor și cĭoport, pl. oarte. V. tîrlă 1.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink