CIÓCHIE, ciochii, s. f. Unealtă de dogărie care servește la fixarea cercurilor pe butoaie. – Din magh. csáklya.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
hai
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CIÓCHIE s. (TEHN.) 1. bașchie, (reg.) bățic, păpușă. (Cu ~ dogarul bate cercul la butoaie.) 2. beschie, joagăr. (Cu ~ se taie buștenii.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CIÓCHIE s. v. cap, căpățână, cioc.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ciochíe s. f., art. ciochía, g.-d. art. ciochíei; pl. ciochíi, art. ciochíile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cĭochíe f. (var. din cĭoacă 2). Un fel de cĭocan (numit și păpușă) cu șanț la vîrf și care, lovit cu alt cĭocan, servește la bătut cercurile butoaĭelor. V. ceacîĭe.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ciochie, ciochii s. f. (intl.) trădare, vânzare.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink