cĭocîrtíe f. (cp. cu cĭoc, cĭocîlteŭ și cĭocîrtesc). Bz. Pl. Instrumentele cu care se bate și se ascute coasa (cĭocanu, batca și gresia): traista cu cĭocîrtiĭ. V. bătălău.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink