CIOBĂNÁȘ, ciobănași, s. m. Diminutiv al lui cioban; ciobănel. – Cioban +suf. -aș.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CIOBĂNÁȘ ~i m. mai ales art. (diminutiv de la cioban) 1) Dans popular care redă scene din viața pastorală, executat de bărbați, în cerc, într-un tempo moderat și însoțit de strigături. 2) Melodie după care se execută acest dans. /cioban + suf. ~aș
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CIOBĂNÁȘ s. 1. ciobănel, (rar) păstoraș, păstorel, (reg.) păcurăraș, păcurărel. (Un ~ cu oile.) 2. (art.) abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleana (art.), ardeleneasca (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ul este un dans popular cu mișcare moderată.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ciobănáș s. m., pl. ciobănáși
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cĭobán m. (turc. čoban, d. pers. čuban, šüban, d. šub, berbece, și ban, conductor; ngr. tsobánis, alb. bg. sîrb. rut. čobán, pol. czoban. D. rom. vine ung. csobán). Păstor, păscător de oĭ. – Dim. -ănáș, -ănúș, -ănuț și -ănel, pl. eĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ciobănașul, joc* popular românesc întâlnit în Moldova, Dobrăgea, N Munteniei și S-E Transilvaniei. Se joacă în perechi dispuse în cerc cu partenerii situați, inițial, lateral, ținându-se de talie. Are două părți care alternează corespunzător frazelor* muzicale: a) o plimbare a perechilor în sensul invers rotirii acelor de ceasornic; b) învârtiri în ambele sensuri încheiate cu treceri pe sub mână (piruete ale partenerelor). Ritmul este binar* iar mișcarea vioaie cu pași simpli însoțiți de multe strigături.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink