CINEAMATÓR, -OÁRE, cineamatori, -oare, s. m. și f. Cineast amator. [Pr.: -ne-a-] – Cine[ast] + amator.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
hai
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CINEAMATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cinefil. [Pron. -ne-a-. / et. incertă].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CINEAMATÓR, -OÁRE s. m. f. cineast amator. (< cine- + amator)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CINEAMATÓR s. v. cinefil.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cineamatór s. m. (sil. -ne-a-), pl. cineamatóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cineamatoáre s. f. (sil. -ne-a-) → amatoare
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cineamatór s.m. (cinem.) Amator de filme ◊ „Revista cuprinde rubrici permanente consacrate cineamatorismului (ție, cineamatorule) și universităților populare de cultură cinematografică.” Cont. 17 XI 61 p. 5; v. și 5 X 79 p. 11 (din cine- + amator, după fr. cinéphile; FC I 139; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233, L. Mareș în SMFC V p. 67, I. Iordan în SCL 4/70 p. 39; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink