CIFRÁT, -Ă cifrați, -te, adj. (Despre texte) Scris în cifru. – V. cifra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
viorelgrosu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CIFRÁT, -Ă adj. (Despre texte) Scris în cifru. [Cf. it. cifrato].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*cifrát, -ă adj. Compus din cifre care reprezentă [!] cuvinte și-s pricepute numaĭ de ceĭ înțeleșĭ între eĭ: scrisoare cifrată.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CIFRÁ, cifrez, vb. I. 1. Refl. A se evalua (în cifre) la... 2. Tranz. A aplica unui text un cifru. – Din fr. chiffrer (refăcut după cifră).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
viorelgrosu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CIFRÁ ~éz tranz. 1) (texte) A transpune într-un sistem de semne convenționale, folosind un cifru; a coda. ~ un mesaj. 2) (indici economici, financiari etc.) A nota cu cifre; a evalua în cifre. /<fr. chiffrer
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CIFRÁ vb. I. 1. refl. A se calcula, a se evalua în cifre. 2. tr. A scrie, a transmite un text prin cifru. [< fr. chiffrer].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CIFRÁ vb. I. refl. a se calcula în cifre. II. tr. a transmite un text prin cifru. (< fr. chiffrer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CIFRÁ vb. 1. a (se) număra. (Se ~ cu zecile cei care ...) 2. a se ridica. (Câștigul se ~ la ...) 3. a coda. (A ~ un text, un mesaj.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cifrá vb. (sil. -fra), ind. prez. 1 sg. cifréz, 3 sg. și pl. cifreáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*cifréz v. tr. (it. cifrare, fr. chiffrer). Socotesc, calculez, evaluez, estimez, prețuĭesc: a cifra venitu uneĭ moșiĭ. Numerotez: a cifra paginile. Scriŭ cu cifre secrete: a cifra o telegramă. V. refl. Am valoare, prețuĭesc, mă suĭ la cutare cifră: venitu se cifrează la sute de miĭ, cu sutele de miĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bas cifrat (it. basso cifrato; engl. figured-bass; fr. basse chifrée, basse-figurée; germ. bezifferter Bass), notarea caracteristică a basului continuu* care constă din partida* de bas (III, 1) precum și din cifre și semne convenționale scrise sub notele acesteia (sau deasupra lor), acest cifraj* simbolizând contextul armonic, real sau virtual, al notei respective. În cazul interpretătii b. pe un instr. cu claviatură* (orgă, clavecin etc.), exclusiv, sau alături de instr. melodic de registru (1) grav (vcl., fag. etc.), instrumentistul execută, în general, cu mâna stângă notele basului iar cu dreapta armoniile aferente. Regulile de conducere a vocilor (2) de dublare a notelor etc. se aplică în practica b. cu oarecare licențe. Lipsa cifrajului desemnează un trison diatonic* bazat pe nota respectivă, în orice poziție, cifrele arabe 2, 3, 4 etc. – secunda*, terța*, cvarta* etc. basului, în orice transpoziție* de octavă*, fiecare dintre acestea putând fi alterată prin semnele ♯, ♮ și ♭. Alterația* izolată se referă la terța acordului*. 8 este o indicație subînțeleasă: ori de câte ori este cazul, nota de bas se dublează cu octava; la 6 și 6/5 se subînțelege terța, la 4/3 și 4/2, sexta. Linia orizontală indică păstrarea armoniei sau a elementelor ei. La indicația tasto solo*, instr. acordic încetează a mai cânta, instr. melodic de registru grav rămânând singurul executant al basului continuu. B. oferă interpreților multiple posibilități de realizare a armoniilor, în funcție de stilul de epocă și de caracterul lucrării respective, de instr. avute la dispoziție, mărimea ansamblului executant, condițiile acustice etc., de aceea realizarea lui ex tempore, adecvată condițiilor momentane, se impune ca o necesitate obiectivă, iar realizările tipărite în edițiile mai recente ale muzicii din epoca basului continuu nu au decât valoarea unor propuneri. B. a dispărut din practica componistică spre mijlocul sec. 18, perpetuându-se după aceea doar în lucrări cu caracter religios (în mise* de Haydn, Mozart, Schubert). Elementele sale s-au integrat, mai mult sau mai puțin modificate, în mai toate metodele de cercetare și predare a armoniei (III, 2) clasice.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink