CICLOTIMÍE, ciclotimii. s. f. Stare psihică morbidă în care depresiunea alternează cu buna dispoziție. – Din fr. cyclothymie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
viorelgrosu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CICLOTIMÍE ~i f. Boală psihică care se manifestă prin trecerea bruscă și inexplicabilă de la veselie la depresiune. [Art. ciclotimia; G.-D. ciclotimiei; Sil. -mi-e] /<it. cyclothymie
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CICLOTIMÍE s.f. (Med.) Stare psihică morbidă, caracterizată prin alternarea stărilor de bună dispoziție cu cele de depresiune. [Gen. -iei. / < fr. cyclothymie, cf. gr. kyklos – cerc, thymos – stare de spirit].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CICLOTIMÍE s. f. formă ușoară de psihopatie, caracterizată prin alternarea stărilor de euforie cu cele de depresiune. (< fr. cyclothymie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ciclotimíe s. f. (sil. -clo-), art. ciclotimía, g.-d. art. ciclotimíei; pl. ciclotimíi, art. ciclotimíile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ciclotimíe s.f. (med.) Stare psihică în care depresiunea alternează cu buna dispoziție ◊ „Este dominat de mecanismele «Decorativei» și ale ciclotimiilor lui Viezur.” R.lit. 23 II 84 p. 10 (din fr. cyclothymie; PR 1909; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink