CICĂLITÓR, -OÁRE, cicălitori, -oare, adj. Care cicălește. – Cicăli + suf.. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de viorelgrosu | Semnalează o greșeală | Permalink

CICĂLITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre persoane) Care cicălește; sâcâitor. /a cicăli + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CICĂLITÓR adj. sâcâitor, (fig.) pisălog. (Om ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cicălitór adj. m., pl. cicălitóri; f. sg. și pl. cicălitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cicălitór, -oáre adj. Care te tot cicălește: femeĭe cicălitoare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink