cișít, cișíturi, s.f. (înv.) 1. asortiment de mărfuri. 2. vânzare, desfacere.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cișít (-turi), s. n. – 1. Sortiment. – 2. Vînzare. – 3. Abundență. Tc. cisit „mostră” (Șeineanu, II, 134).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cișít n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] cișit, ceșit, fel, formă, mostră). Rar azĭ. Asortiment de mărfurĭ. Vînzare, desfacere: merge cișitu.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ciși, cișesc v. t. 1. (intl.) a cerși. 2. a batjocori; a umili.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink