CHIURETÁJ, chiuretaje, s. n. Faptul de a chiureta; chiuretare. – Din fr. curetage.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHIURETÁJ ~e n. med. Intervenție chirurgicală constând în curățarea cu chiureta a unei mucoase (în special a uterului) de țesuturi bolnave. [Sil. chiu-] /<fr. curetage
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHIURETÁJ s.n. Chiuretare; (spec.) Raclaj. [< fr. curetage].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHIURETÁJ s. n. chiuretare; raclaj. (< fr. curetage)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHIURETÁJ s. (MED.) chiuretare, raclaj.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
chiuretáj s. n. (sil. chiu-), pl. chiuretáje
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CHIURETÁJ (‹ fr.) Operație efectuată cu ajutorul chiuretei, ca modalitate terapeutică de curațare a unor cavități naturale (uter, cavitate articulară etc.), plăgi, țesut osos, cartilaginos ori în scop de diagnostic pentru recoltarea unor țesuturi (biopsie). Sin. raclaj.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink