chisím (-muri), s. n. – Rentă. Tc. kisim (DAR).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

chisím n., pl. urĭ (turc. kesim, preț plătit în ainte [!]). Nț. (rev. I. Crg. 8, 220). Rată, cîșt. Acont: a cere un chisim de bani la facerea contractuluĭ. Trans. Dijmă, prestațiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink