CHILIPIRGÍU, chilipirgii, s. m. (Peior.) Bărbat care umblă după chilipiruri. – Din tc. kelepirci.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHILIPIRGÍU ~i m. Persoană care umblă după chilipiruri. /<turc. kelepirci
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHILIPIRGÍU, chilipirgii, s. m. (Peior.) Om care umblă după chilipiruri. – Tc. kelepirci.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CHILIPIRGÍU s. pleșcar, pomanagiu, (rar) pleșcaș. (Nu e decât un ~ nerușinat.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chilipirgíu s. m., art. chilipirgíul; pl. chilipirgíi, art. chilipirgíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chilipirgíŭ m. (turc. kelepirği). Fam. Pleșcar, care umblă după chilipir. – Fem. -gĭoaĭcă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink