CHICHINEÁȚĂ, chichinețe, s. f. (Fam.) Casă sau cameră mică, sărăcăcioasă. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHICHINEÁȚĂ ~éțe f. pop. Casă mică și sărăcăcioasă. [Sil. -nea-ță] /cf. coteneață
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHICHINEÁȚĂ, chichinețe, s. f. Casă sau cameră mică, sărăcăcioasă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

chichineáță, chichinéțe, s.f. (pop.) 1. lucru mic, neînsemnat, de nimic. 2. casă mică, întunecoasă, tupilată; bordei, bujdă, bojdeucă, bujdelă, cocioabă, chițimie. 3. opaiț.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

chichineáță s. f., g.-d. art. chichinéței; pl. chichinéțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chichineáță f., pl. ețe (d. chichineț). Iron. Casă mică și proastă, cocĭoabă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink