CHIBIȚÁ, chibițez, vb. I. Intranz. A îndeplini rolul de chibiț pe lângă un jucător. – Din chibiț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CHIBIȚÁ ~éz intranz. A avea îndeletnicirea de chibiț; a fi chibiț. /Din chibiț
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CHIBIȚÁ, chibițez, vb. I. Intranz. A face pe chibițul; a avea un rol neînsemnat într-o afacere. – Din chibiț.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

chibițá vb., ind. prez. 1 sg. chibițéz, 3 sg. și pl. chibițeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink