chéntimă, chentime s. f. Semn vocalic suitor în muzica bisericească psaltică, urcând cu două trepte (note) sărite sunetul anterior și corespunzând terței în muzica occidentală. ◊ Două chentime = semn vocalic suitor în muzica bisericească psaltică, ce urcă cu o treaptă sunetul anterior (în muzica liniară o secundă). – Din gr. kentima.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink