CHELICERÁT, -Ă, chelicerați, -te, adj., s. f. 1. Adj. De chelicere. 2. S. f. (La pl.) Subîncrengătură de artropode care au chelicere; (și la sg.) animal din această subîncrengătură. – Din fr. chélicérates.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHELICERÁTE s.f.pl. (Zool.) Subîncrengătură a artropodelor, cuprinzând clasa arahnidelor, prevăzute cu chelicere; (la sg.) animal din această subîncrengătură. [Sg. chelicerată. / < fr. chélicérates].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CHELICERÁTE s. n. pl. subîncrengătură a artropodelor, clasa arahnidelor, prevăzute cu chelicere. (< fr. chélicérates)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink