CHELBOȘÍ, chelboșesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A deveni chelbos; p. gener. a cheli. ◊ Expr. Doar n-am chelboșit! = doar n-am înnebunit! – Din chelbos.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CHELBOȘÍ, chelboșesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A deveni chelbos, a cheli. ◊ Expr. Doar n-am chelboșit! = doar n-am înnebunit! – Din chelbos.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CHELBOȘÍ vb. v. cheli, pleșuvi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chelboșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chelboșésc, imperf. 3 sg. chelboșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. chelboșeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

chelboșí v. intr. (d. chelbos). Fam. Iron. Devin chelbos orĭ chel. Fig. (Mold.). Ajung un prost, mă prostesc: dor [!] n´am chelboșit să vînd marfa așa de eftin [!]! – Rar și chelbășesc (d. chelbaș) întrebuințat și tr. cu înț. de a „înșela la vînzare”.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink