CERVICÁL, -Ă, cervicali, -e, adj. Care ține de partea dindărăt a gâtului; de la ceafă. – Din fr. cervical.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CERVICÁL ~ă (~i,~e) Care este caracteristic pentru partea posterioară a gâtului; din regiunea cefei. Vertebre ~e. /<fr. cervical
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CERVICÁL, -Ă adj. Din partea posterioară a gâtului; de la ceafă. // (În forma cervico-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) partea posterioară a gâtului”, „(în formă de) gât”, „col”. [< fr. cervical, cf. lat. cervix – ceafă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CERVICÁL s.n. (Liv.) Pernă pe care se pune capul. [< fr. cervical, cf. lat. cervix – ceafă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CERVICÁL, -Ă I. adj. referitor la partea posterioară a gâtului sau la gâtul unor organe. II. s. n. pernă pe care se pune capul. (< fr. cervical)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CERVICÁL, -Ă, cervicali, -e, adj. Care ține de partea dindărăt a gâtului; de la ceafă. – Fr. cervical.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

cervicál adj. m., pl. cervicáli; f. sg. cervicálă, pl. cervicále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cervicál, -ă adj. (lat. cervicalis, d. cervix, ceafă. V. cerbice). Anat. De la ceafă: mușchĭ cervical.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink