CERCÁR, cercari, s. m. Larvă a gălbezii, care trăiește în apă și care devine adultă în organismul vitelor cornute, unde pătrunde o dată cu hrana. – Din fr. cercaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CERCÁR ~i m. Formă larvară a gălbezii care trăiește în apă și care devine adultă în organismul vitelor cornute, unde pătrunde o dată cu hrana. /<fr. cercaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CERCÁR s.m. Larvă a gălbezii, care trăiește în apă, devenind adultă în corpul vitelor cornute. [< fr. cercaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CERCÁR s. m. larvă a gălbezii, care trăiește în apă, devenind adultă în corpul vitelor cornute. (< fr. cercaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cercár s. m., pl. cercári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

cercar la nota (loc. it. „a căuta nota”), indicație tehnică în muzica vocală a sec. 17, prin care se solicită atacul (2) indirect al unui sunet, abia după o scurtă și ușoară atingere, ca o anticipație*, a sunetului alăturat superior sau inferior și pe aceeași silabă de text.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink