CERBOÁICĂ, cerboaice, s. f. Femela cerbului; ciută. – Cerb + suf. -oaică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CERBOÁICĂ ~ce f. Femelă a cerbului; ciută. /cerb + suf. ~oaică
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CERBOÁICĂ, cerboaice, s. f. Femela cerbului; ciută. – Din cerb + suf. -oaică.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CERBOÁICĂ s. v. ciută.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cerboáică s. f., g.-d. art. cerboáicei; pl. cerboáice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cerboáĭcă f. (oa dift.). Cĭută, femeia cerbuluĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink