ceracolór adj. m., pl. ceracolóri; f. sg. ceracolóră, pl. ceracolóre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ceracolór s.n., adj. Lucrat cu batoane colorate pe bază de ceară ◊ „[...] a fost prezentat filmul «Moara cu noroc» și a fost inaugurată expoziția ceracolor a pictorului Gh.C.” Sc. 10 X 75 p. 6 (din ceară + color)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink