CENTURIÓN, centurioni, s. m. (În armata romană) Ofițer care comanda o centurie; sutaș. [Pr.: -ri-on] – Din lat. centurio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTURIÓN ~i m. (în armata romană) Comandant al unei centurii. [Sil. -ri-on] /<lat. centurio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTURIÓN s.m. Comandant al unei centurii (1). [Pron. -ri-on. / < lat. centurio, cf. it. centurione, fr. centurion].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTURIÓN s. m. ofițer comandant al unei centurii (1). (< fr. centurion, lat. centurio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTURIÓN, centurioni, s. m. (În armata romană) Ofițer care comanda o centurie; sutaș. [Pr.: -ri-on] – Lat. lit. centurio, -onis.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTURIÓN s. (IST.) sutaș, (înv.) sâtnic. (~ în armata romană.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

centurión (comandant) s. m. (sil. -ri-on), pl. centurióni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*centurión m. (lat. centúrio, -ónis). Comandant de centurie, sutaș, căpitan.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink