CENTRALIZÁ, centralizez, vb. I. Tranz. 1. A uni, a concentra într-un singur tot elemente preexistente. 2. A face să depindă de o singură conducere. 3. A înscrie date într-un centralizator (2). – Din fr. centraliser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CENTRALIZÁ ~éz tranz. 1) A concentra într-un singur centru. ~ puterea de stat. 2) A face să depindă de un singur centru. ~ un stat. 3) (date) A înscrie într-un centralizator. /<fr. centraliser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTRALIZÁ vb. I. tr. 1. A strânge într-un singur loc, a concentra într-un centru. 2. A subordona unei conduceri unice (de la centru). [< fr. centraliser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTRALIZÁ vb. tr. 1. a concentra într-un singur loc. 2. a subordona unei conduceri unice (de la centru). 3. a înscrie date într-un centralizator. (< fr. centraliser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTRALIZÁ, centralizez, vb. I. Tranz. 1. A concentra într-un singur loc sau într-o conducere unică. 2. A face să depindă de o singură conducere. – Fr. centraliser.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

A centraliza ≠ a descentraliza
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

centralizá vb., ind. prez. 1 sg. centralizéz, 3 sg. și pl. centralizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*centralizéz v. tr. (d. central; fr. centraliser). Reunesc într´un centru comun.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink