CENESTEZÍE s. f. Impresie generală, nediferențiată, care rezultă din totalitatea senzațiilor primite de la organele interne, caracterizându-se printr-o dispoziție plăcută sau neplăcută; sensibilitate care reflectă propria existență fizică. – Din fr. cénesthésie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CENESTEZÍE f. 1) Senzație vagă pe care o are o persoană despre existența propriilor organe corporale, care în stare normală nu intră în sfera atenției sau preocupării psihice. 2) psih. Reacție senzorială la receptarea unui fapt de viață, a unei opere de artă etc. [Art. cenestezia; G.-D. cenesteziei; Sil. -zi-e] /<fr. cénesthésie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CENESTEZÍE s.f. Senzație vagă rezultată din informațiile provenite de la organele interne; sensibilitate care reflectă propria existență corporală. [Gen. -iei. / < fr. cénesthésie, cf. gr. koinos – comun, aisthesis – simțire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CENESTEZÍE s. f. senzație vagă din inflamațiile provenite de la organele interne. (< fr. cénesthésie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cenestezíe (impresie, sensibilitate) s. f. (sil. mf. cen-) → estezie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink