CELÉST, -Ă, celești, -ste, adj. (Livr.; poetic) Ceresc; fig. foarte frumos, minunat, divin. – Din fr. céleste, lat. caelestis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CELÉST ~stă (~ști, ~ste) livr. poet. 1) Care ține de cer; propriu cerului; ceresc. Spațiu ~. 2) fig. Care este uimitor de frumos; splendid; divin. /<fr. céleste, lat. celestis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CELÉST, -Ă adj. 1. Ceresc. 2. (Fig.) Foarte frumos, splendid, minunat. [< fr. céleste, it. celeste, cf. lat. caelestis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CELÉST, -Ă adj. 1. ceresc. 2. (fig.) splendid, minunat, divin. (< fr. céleste, lat. caelestis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CELÉST, -Ă, celești, -ste, adj. (Franțuzism, poetic) Ceresc; fig. foarte frumos, minunat. – Fr. céleste (lat. lit. caelestis).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CELÉST adj. v. ceresc, divin, dumnezeiesc, minunat, sfânt, splendid, superb.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Celest ≠ pământesc, teluric, terestru
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

celést adj. m., pl. celéști; f. sg. celéstă, pl. celéste
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink