celéd, celéduri, s.n. (reg., înv.) 1. (cu înțeles colectiv) servitorimea dintr-o casă; familie, copii; gloată, liotă. 2. (la sg.) copil mic, prunc.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

celéd (-zi), s. m. – (Trans.) Băiat, flăcău, servitor. – Var. ciled. Mag. cseléd (Cihac, II, 488). – Der. celednic, s. m. (argat; servitor, ucenic), din rut. čelednik (Tiktin; Brüske, JB, XVI, 18); celednică, s. f. (servitoare; țiitoare).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink