CEAPRAZÁR, ceaprazari, s. m. Fabricant sau negustor de ceaprazuri (1) sau, p. ext. de chipie și de alte obiecte de uniformă (militară). – Ceapraz + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CEAPRAZÁR ~i m. 1) Meșteșugar care confecționează ceaprazuri. 2) înv. Negustor de ceaprazuri. /ceapraz + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CEAPRAZÁR, ceaprazari, s. m. Fabricant sau negustor de ceaprazuri, p. ext. de chipie și alte obiecte de uniformă (militară). – Din ceapraz + suf. -ar.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CEAPRAZÁR s. (înv. și reg.) pasmantier, (înv.) săgeacar. (~ul confecționează fireturi.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CEAPRAZÁR s. v. călcător, ceapraz.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ceaprazár s. m. (sil. -pra-), pl. ceaprazári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ceaprazár m. (d. ceapraz). Acela care face saŭ vinde ceaprazurĭ, coase galoane și trese, face chipiurĭ și alte micĭ lucrurĭ de echipament militar. – Vechĭ și ceprăgar. V. pasmantier, găitănar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink