CEȘCÚȚĂ, ceșcuțe, s. f. Diminutiv al lui ceașcă; ceșculiță. – Ceașcă + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CEȘCÚȚĂ, ceșcuțe, s. f. Diminutiv al lui ceașcă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CEȘCÚȚĂ s. ceșculiță. (O ~ de porțelan.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ceșcúță s. f., g.-d. art. ceșcúței; pl. ceșcúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ceșculíță, ceșcúță f., pl. e. Dim. d. ceașcă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink