CATIÓN, cationi, s. m. Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă, care este atras de catod. [Pr.: -ti-on] – Din fr. cation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CATIÓN ~i m. chim. Ion cu sarcină electrică pozitivă. [Sil. -ti-on] /<fr. cation
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CATIÓN s.m. (Chim.) Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă. [Pron. -ti-on. / < fr. cation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CATIÓN s. m. ion pozitiv. (< fr. cation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CATIÓN, cationi, s. m. Atom (sau grup de atomi) încărcat cu sarcină electrică pozitivă. [Pr.: -ti-on] – Fr. cation (<gr.).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

!catión (ca-ti-on/cat-i-) s. m., pl. catióni
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

CATIÓN s. (FIZ.) 1. ion pozitiv. 2. cation macromolecular = macrocation.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

catión s. m. (sil. -ti-on; mf. cat-), pl. catióni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink