cátină, V. cătină.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

cắtină (est) și cătínă (vest) f., pl. ĭ (lat. caténa, lanț). Un mărăcine (cu frunze laceolate, cu bace micĭ roșiĭ lungărețe) care se întrebuințează la facerea gardurilor viĭ (lýcium vulgare), numit și dracilă. Un frumos copăcel numit și cătină mică, cu florĭ albe roșiatice, ale căruĭ ramurĭ verzĭ pot înlocui hameĭu la fabricarea beriĭ și se pot întrebuința și´n văpsitorie [!] ca să coloreze în negru (myricária [saŭ támarix] germanica). – În nord catină.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink