CATIHÉTIC, -Ă, catihetici, -ce, adj. Care ținea de catiheți, de învățământul religios. – Din ngr. katihitikós.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CATIHÉTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de catihet; propriu catihetului. /<ngr. katehetikós
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CATIHÉTIC, -Ă adj. v. catehetic.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CATIHÉTIC, -Ă, catihetici, -e, adj. (În trecut) Care ținea de catiheți, de învățământul religios. – Ngr. katihetikos.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

catihétic adj. m., pl. catihétici; f. sg. catihétică, pl. catihétice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*catehétic, -ă adj. (vgr. katehetikós). Propriŭ a te învăța (catehizmu ș. a.). – Și catihetic (după ngr.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink