CATEGORISÍRE, categorisiri, s. f. Acțiunea de a categorisi. – V. categorisi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CATEGORISÍRE s. f. Acțiunea de a categorisi.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

categorisíre s. f., g.-d. art. categorisírii; pl. categorisíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CATEGORISÍ, categorisesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) 1. A așeza ceva după categorii (3). 2. Fig. A califica, a caracteriza pe cineva; p. ext. a vorbi de rău pe cineva. [Var.: (înv.) catigorisí vb. IV] – Din ngr. katigórisa (aor. lui katigorí).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CATEGORISÍ ~ésc tranz. fam. 1) (mărfuri, produse, obiecte etc.) A repartiza pe categorii sau în clase; a clasa; a tria. 2) fig. (persoane) A aprecia într-o formă definitivă (incluzând într-o anumită categorie); a clasa; a cataloga. /<ngr. katigórisa
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CATEGORISÍ, categorisesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) 1. A așeza ceva după categorii. 2. Fig. A califica, a caracteriza pe cineva; p. ext. a vorbi de rău pe cineva. [Var.: (înv.) catigorisí vb. IV] – Din categorie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CATEGORISÍ vb. v. califica, face, numi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

categorisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. categorisésc; imperf. 3 sg. categoriseá; conj. prez. 3 sg. și pl. categoriseáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink