CATALIZATÓR, catalizatori, s. m. Substanță care grăbește sau încetinește o reacție chimică, fără ca ea însăși să fie modificată. – Cataliza + suf. -tor (după fr. catalyseur).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CATALIZATÓR ~i m. 1) Substanță care modifică viteza unei reacții chimice fără a participa la reacție. ~ pozitiv. 2) fig. Fapt care grăbește desfășurarea unei acțiuni sau a unui eveniment. /a cataliza + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CATALIZATÓR s.m. Substanță care înlesnește o reacție chimică fără ca ea însăși să sufere modificări; catalizor. [< cataliza + -tor, după fr. catalyseur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CATALIZATÓR s. m. 1. substanță care activează o reacție chimică fără ca ea însăși să sufere modificări. 2. (fig.) persoană capabilă să declanșeze la cei din jur reacții consonante cu ale sale. (după fr. catalyseur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CATALIZATÓR, catalizatori, s. m. Substanță care grăbește sau încetinește o reacție chimică, fără ca ea însăși să fie modificată. – Din cataliza + suf. -tor (după fr. catalyseur).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CATALIZATÓR s. 1. catalizator organic v. enzimă. 2. catalizator negativ v. inhibitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

catalizatór s. m., pl. catalizatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink