13 definiții pentru «castor»   declinări

CÁSTOR, (1) castori, s. m., (2) s. n. 1. S. m. Mamifer rozător semiacvatic, lung de circa 85 cm, cu labele din spate palmate și cu coada lățită, care trăiește în colonii, clădindu-și cu măiestrie cuibul pe malul apelor; biber (Castor canadensis). 2. S. n. Blana castorului (1). ♦ Postav făcut din părul acestui animal. – Din fr., lat. castor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁSTOR1 ~i m. 1) Mamifer rozător semiacvatic, cu blană prețioasă, care trăiește în colonii; biber. 2) Blana acestui mamifer; biber. /<lat., fr. castor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁSTOR2 n. Postav confecționat din părul acestui animal. /<lat., fr. castor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁSTOR s.m. Mamifer rozător care trăiește în colonii acvatice și care își face cu multă măiestrie cuiburi pe marginea râurilor; biber. // s.n. Blana prelucrată a acestui animal. ♦ Postav făcut din păr de castor. [< fr., lat. castor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁSTOR I. s. m. mamifer rozător semiacvatic care își face cuiburi pe marginea râurilor; biber. II. s. n. blana prelucrată a acestui animal. ◊ postav din păr de castor (I). (< fr., lat. castor)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁSTOR, (1) castori, s. m., (2) s. n. 1. Mamifer acvatic rozător care trăiește în colonii, clădindu-și, pe malul apelor, locuințe făcute cu măiestrie (Castor canadensis); biber. 2. Blana prețioasă a castorului (1). ♦ Postav făcut din părul acestui animal. – Fr. castor (lat. lit. castor).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CÁSTOR s. (ZOOL.; Castor) biber, (reg.) breb. (Blană de ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cástor (animal) s. m., pl. cástori
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cástor (blană, postav) s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cástor și (maĭ rar) castór m. (vgr. kástor, kástoros, lat. cástor, cástoris, it. castóro și castóre, fr. castor). Breb, biber, un animal anfibiŭ rozător cu pĭcĭoarele din apoĭ [!] palmate și cu coada solzoasă și lată p. a înota. Un fel de stofă din care se fac pălăriĭ boĭereștĭ și potcapurĭ. – Odinioară eraŭ și în Eŭropa (pin [!] Germania și Rusia) mulțĭ castorĭ. Astăzĭ îs rarĭ pin Eŭropa, da-s încă foarte numeroșĭ în Canada și Siberia.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CASTOR (‹ fr., lat.) s. m. 1. Mamifer rozător semiacvatic din Europa și America de Nord, lung de 75-95 cm (din care coada are c. 30 cm), cu labele din spate palmate și cu coada lățită (Castor fiber și Castor canadensis). Trăiește în colonii, construind „sate” și zăgazuri, care barează apa; are blană prețioasă. Longevitate: 20 de ani. Sin.: biber; breb. 2. Blana castorului (1). ♦ Postav făcut din păr de castor (1).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CASTOR și POLLUX (numiți si DIOSCURI) (în mitologia greacă), frați gemeni, fii lui Zeus și ai Ledei. Semizei, dispuneau alternativ de nemurire. După moarte, au fost transformați în planete și așezați în zodiac sub numele de Gemenii. Simbol al dragostei frățești și al prieteniei desăvârșite.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Castor, unul dintre dioscuri și fratele lui Pollux (v. Dioscuri).
Sursa: Mitologic (1969) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink