CASÁP, casapi, s. m. (Reg.) Măcelar. ♦ Fig. Om crud. – Din tc. kasap.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CASÁP ~i m. pop. 1) Lucrător specializat în tăierea animalelor pentru consum; măcelar. 2) fig. Persoană care dă dovadă de cruzime excesivă. /<turc. kasap
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CASÁP, casapi, s. m. (Reg.) Măcelar. ♦ Fig. Om crud. – Tc. kasap.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CASÁP s. v. măcelar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

casáp (casápi), s. m. – Măcelar. – Mr. căsap, megl. casap. Tc. kasab, din per. hasap, cuman. casap (Șeineanu, II, 92; Meyer 177; Lokotsch 1118; Ronzevalle 134); cf. ngr. ϰασάπης, alb., bg., sb. kasap. – Der. căsăpi, vb. (a omorî, a măcelări); căsăpie, s. f. (măcelărie); casap-bașa, s. m. (căpetenie a breslei măcelarilor).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

casáp s. m., pl. casápi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

casáp m. (turc. [d. ar.] kasab, pop. kasap). Est. Măcelar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink