CAROSERÍE, caroserii, s. f. Parte a unui vehicul așezată deasupra osiilor și a roților, amenajată pentru transportul oamenilor sau al mărfurilor. – Din fr. carrosserie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAROSERÍE ~i f. Parte superioară a unui vehicul care servește la transportul oamenilor sau al încărcăturilor. Camion cu ~. [Art. caroseria; G.-D. caroseriei; Sil. -ri-e] /<fr. carrosserie
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAROSERÍE s.f. Construcție montată pe un vehicul, amenajată special pentru transportul oamenilor sau al materialelor. [Gen. -iei. / < fr. carrosserie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAROSERÍE s. f. construcția montată pe un vehicul, pentru transportul oamenilor, materialelor, mărfurilor. (< fr. carrosserie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAROSERÍE, caroserii, s. f. Parte a unui vehicul așezată deasupra osiilor și a roților, amenajată pentru transportul oamenilor sau al mărfurilor. – Fr. carrosserie.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
caroseríe s. f., art. carosería, g.-d. art. caroseríei; pl. caroseríi, art. caroseríile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
caroserie, caroserii s. f. corp, trup.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a îndoi (cuiva) caroseria / speteaza expr. a lovi (pe cineva) cu putere, a bate tare (pe cineva).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink