CARNEȚÉL, carnețele, s. n. Diminutiv al lui carnet. – Carnet + suf. -el.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CARNEȚÉL, carnețele, s. n. Diminutiv al lui carnet.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

carnețél s. n., pl. carnețéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink