carboavá (oa dift.) f., pl. e (rus. dial. karbóvec, d. pol. karb, crestătură, care vine d. germ. kerb, kerbe, kerf, karf, crestătură adică „monetă crestată saŭ cu zimțĭ”). Mold. Azĭ pop. Rublă de argint (12 leĭ vechĭ și 20 de parale saŭ, la 1877, 4 fr. și 75 de banĭ). Și carboanță, pl. e (rut. karbóvancĭ, rus. karbóvanec). V. patacă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CARBOAVĂ, carboave, s. f. Veche monedă rusească de argint sau bacnotă de hârtie, egală în valoare cu o rublă (odinioară cu circulație și în țările românești); carboanță. – Din rus. karboveț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CARBOÁVĂ ~e f. Veche unitate monetară rusească (de argint sau de hârtie), echivalentă în valoare cu o rublă. /<rus. karboveț
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CARBOAVĂ, carboave, s. f. Veche monedă rusească de argint sau bancnotă de hârtie, egală în valoare cu o rublă (odinioară cu circulație și în țările românești). – Rus karbovec.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

CARBOÁVĂ s. v. rublă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

carboávă (carboáve), s. f. – 1. Rublă rusească de argint. – 2. (Înv.) Monedă rom. de 5 lei, cu efigia regelui Carol I. Rus. karbovec (Cihac, II, 40; DAR). Sensul 2, care apare la Caragiale, pare ironic. Din rus. karbovanec, dubletul carboanță, s. f. cu același sens.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

carboávă s. f., g.-d. art. carboávei; pl. carboáve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink