carár și -ál n., pl. urĭ saŭ e (turc. [d. ar.] karar, hotărîre, de unde și mukarrer. V. mucarer). Vechĭ. Deciziune judecătorească.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink