carîmb m. (cp. cu calapod și scălîmb 2 și maĭ ales cu litv. karābas, cornet). Acea parte a cizmeĭ orĭ a cĭorapuluĭ care cuprinde pulpa (mold. tureatcă, ĭar carîmb numaĭ cînd e țeapăn). Fie-care din cele doŭă lemne lungĭ și rătunde [!] pe care se sprijină răscoalele caruluĭ. V. car.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink