CAPTÁȚIE, captații, s. f. (Rar) Captare. ♦ Uneltiri viclene întrebuințate în scopul obținerii, printr-un act juridic, a anumitor foloase pentru cineva în dauna altcuiva. – Din fr. captation, lat. captatio.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTÁȚIE s.f. (Rar) Captare. ♦ Uneltire făcută cu scopul de a obține printr-un act juridic anumite foloase în dauna cuiva. [Gen. -iei, var. captațiune s.f. / cf. fr. captation, lat. captatio].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTÁȚIE s. f. 1. captare. 2. uneltire cu scopul de a obține printr-un act juridic anumite foloase în dauna cuiva. (< fr. captation, lat. captatio)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTÁȚIE s. f. (Rar) Captare. ♦ Uneltiri viclene întrebuințate în scopul de a obține, printr-un act juridic, anumite foloase în dauna cuiva. – Fr. captation (lat. lit. captatio, -onis).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
captátio benevoléntiae (lat.) [ti pron. ți, ae pron. e] (-ti-o, -ti-ae) loc. s. f.
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTÁȚIE s. v. captare, înregistrare, prindere, receptare, recepționare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
captáție s. f. (sil. -ți-e), art. captáția (sil. -ți-a), g.-d. art. captáției; pl. captáții, art. captáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*captațiúne f. (lat. captátio, -ónis). Acțiunea de a capta. – Și -áție, dar ob. -áre.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTATIO BENEVOLENTIAE (lat.) atragerea bunăvoinței – Mijloc (retoric) de a câștiga bunăvoința cuiva (auditoriului), în vederea obținerii unor avantaje.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTAȚIE (‹ capta) s. f. 1. (PSIH.) Atitudine posesivă exclusivă și agresivă față de obiecte sau persoane agreate. Se manifestă la copii mici, în atitudinile mamelor posesive și hiperprotectoare, în cazuri nevrotice (capricii, gelozie, etc.). 2. (Dr.) Încercare de a cîștiga bunăvoința unei persoane pentru a o determina să facă anumite liberalități testamentare, fie în favoarea proprie, fie în beneficiul altor persoane.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink