CAPTALÁN, captalani, s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites officinalis); p. restr. frunzele acestei plante, întrebuintate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălán s. m.] – Din magh. káptalan.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTALÁN ~i m. Plantă erbacee cu frunze mari, late, și cu flori purpurii, folosită în medicină. /<ung. káptalan
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTALÁN, captalani, s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites oficinalis); (prin restricție) frunzele acestei plante, întrebuințate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălán s. m.] – Comp. magh. káptalan.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTALÁN s. (BOT.) 1. (Petasites officinalis sau hybridus) (reg.) brusture, cucuruz, podbal, buiedea-ciumei, rădăcina-ciumei, sudoarea-laptelui; 2. captalan-negru (Verbascum nigrum) = (reg.) somnoroasă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTALÁN s. v. brusture, captar, lipan.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
captalán (captaláni), s. m. – s. m. 1. Plantă erbacee (Tussilago petasites). – 2. Capac de stup. Mag. kaptalan; concurează cu dubletul captar, s. n. (capac de stup), din bg. kaptár (DAR; cf. Skok 73).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
captalán s. m., pl. captaláni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
captalán m. (ung. káptalan, capitel, d. lat. capitulum, capitul [!]). Est. O buruĭană mirositoare din familia compuselor cu frunze marĭ și late (care se întrebuințează la acoperit stupiĭ), cu rădăcinĭ lungĭ și groase și cu florĭ purpuriĭ (petasites officinalis). Florile eĭ îs sudorifice și emenagogice, ĭar rădăcina eĭ e vermifugă, sudorifică și astringentă. Poporu crede că te ferește de cĭumă, și de aceĭa se numește și rădăcina cĭumeĭ. Se numește și brustur dulce. – Și căptălan.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPTĂLÁN s. m. v. captalan.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CĂPTĂLÁN s. m. v. captalan.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căptălán1, căptăláni, s.m. (pop.) 1. plantă ebacee mirositoare, cu frunze mari și late și cu flori purpurii; brustur. 2. om cu capul mare, căpățânos, capsoman.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căptălán2, căptăláne, s.n. (pop.) 1. acoperământ de scoarță de brad pentru stupii cu albine; căptar, foltău. 2. căpătâiul sau scaunul urzitoarei.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
căptălán, V. captalan.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAPTALAN (‹ magh. ) s. m. Plantă erbacee medicinală din familia compozitelor, înaltă de 15-40 cm, cu frunze mari, late și flori purpurii (Petasites hybridus). Drogul extras din frunze se întrebuințează pentru proprietățile lui sudorifice și diuretice.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink